Ce este sindromul de Tunel Carpian?

Tunelul carpian este o regiune intre incheietura pumnului si palma delimitata de oasele carpiene si ligamentul carpian. Prin acest canal trec tendoanele unor muschi si nervul median, ce conduce senzatiile de la primele 3 – 4 degete (deget mare, aratator, mijlociu si partial, inelar) si coordoneaza contractia unor muschi ai palmei. 

Sindromul tunelului carpian este o afecțiune a mâinii care provoaca dureri si amorteli severe in special seara/noaptea care trezeste pacientul din somn. Pot fi afectati oameni de toate vârstele, însă persoanele cu vârstă mijlocie și vârstnice sunt mai frecvent afectate. De asemenea, este mai frecvent la femei. Suferinta nervului carpian poate fi determinata de inflamatia tendoanelor invecinate sau a articulatiei pumnului, de formatiuni diverse (lipoame, neurofibroame). Sindromul poate fi si declanseaza atunci când nervul median este comprimat provocând compresie nervoasă. Tunelul carpian este cel mai obișnuit tip de neuropatie periferică. 

La majoritatea pacientilor, sindromul de tunel carpian se agraveaza de-a lungul timpului, deci diagnosticarea si tratamentul precoce sunt importante. La inceput, simptomele pot fi adesea ameliorate prin masuri simple cum ar fi purtarea unei atele la incheietura mainii, sau evitarea anumitor activitati. Daca presiunea asupra nervului median continua, cu toate acestea, poate duce la afectarea nervilor si agravarea simptomelor. Pentru a preveni deteriorarea permanenta, poate fi recomandata o interventie chirurgicala pentru a elimina presiunea asupra nervului median

Simptomele Sindromului de Tunel Carpian:

Simptomele sindromului de tunel carpian pot include: 

• Amorţeală, furnicături, senzaţie de arsură şi durere – în primul rând în degetul mare şi arătător, mijlociu şi inelar; 

• Durere sau furnicături care pot iradia în sus pe antebraţ spre umăr; 

• Slăbiciune şi senzaţie de scădere a forţei în mână – acest lucru poate face dificilă efectuarea de mişcări fine, cum ar fi îmbrăcarea. 

În cele mai multe cazuri, simptomele sindromului de tunel carpian încep treptat – fără un traumatism specific. Pe măsură ce starea se agravează, simptomele pot apărea mai frecvent sau pot persista pe perioade mai lungi de timp. 

Simptomele care apar noaptea şi trezesc pacientul din somn sunt foarte frecvente. În timpul zilei, simptomele apar atunci când ţineţi ceva în mână pentru o perioadă lungă de timp cu încheietura îndoită, înainte sau înapoi, cum ar fi atunci când utilizaţi un telefon, conduceţi sau citiţi o carte. Sindromul tunelului carpian afectează în principal degetul mare, indexul și degetele mijlocii, deși durerea poate radia în sus pe mana.

Cauzele Sindromului de Tunel Carpian:

În majoritatea cazurilor nu se cunoaște cauza sindromului de tunel carpian. La unii pacienți, sindromul se poate datora traumei, muncii repetitive care implică mâna și încheietura, afecțiunile tiroidiene, diabetul sau alte cauze.Deseori consideram ca afectiunea este idiopatica, nu gasim o cauza medicala. Nu trebuie ignorati factorii profesionali : miscari repetitive cu mainile, mentinerea prelunigita a unor posturi cu mana pe mouse, sprijinind incheietura pumnului pe o suprafata dura, de exemplu.

Factorii de risc pentru sindromul de tunel carpian:

Varsta- Sindromul de tunel carpian este rar diagnosticat inainte de varsta de 30 de ani, si 76% dintre toti pacientii devin simptomatici cu varste cuprinse intre 40 si 70 de ani. 

Ereditatea – Tunelul carpian poate fi mai mic la unii oameni sau pot exista diferente anatomice care modifica cantitatea de spatiu pentru nerv – si aceste trasaturi pot functiona in familii. Exista unele dovezi ca pot exista factori genetici implicati in dezvoltarea sindromului de tunel carpian. 

Miscarile repetitive ale mainii – Multe studii au constatat ca miscarile repetitive ale mainilor si incheieturilor, cum ar fi miscarea mainilor ca parte a unui post de asamblare sau tastare la calculator

Utilizarea mouse-ului, sunt asociate cu sindromul de tunel carpian. Repetarea acelorasi miscari sau activitati ale mainii pe o perioada indelungata de timp poate agrava tendoanele din incheietura mainii, provocand umflarea care pune presiune asupra nervului. 

Pozitia mainii – Pozitionarea mainii mai jos decat incheietura mainii atunci cand se efectueaza miscari repetitive, poate duce la sindromul de tunel carpian. Efectuarea de activitati care implica o flexie sau o extensie extrema a mainii si incheieturii mainii pentru o perioada prelungita de timp, poate creste presiunea asupra nervului. 

Traumatismele – O fractura sau o dislocare a incheieturii mainii, sau artrita care deformeaza oasele mici din incheietura mainii, poate altera spatiul din tunelul carpian si poate exercita o presiune asupra nervului median. 

Fumatul – Desi este nevoie de mai multe cercetari, se speculeaza o posibila legatura intre fumat si sindromul de tunel carpian. Fumatul ar putea afecta aprovizionarea vasculara a nervului median, facandu-l mai sensibil la volumul de lucru fizic. Studiile au descoperit de asemenea ca fumatul poate avea efecte toxice care provoaca neuropatie periferica sau disfunctie a nervilor periferici. 

Obezitatea – Supraponderabilitatea si obezitatea sunt asociate cu risc crescut de sindrom de tunel carpian. 

Sarcina – Modificarile hormonale in timpul sarcinii pot determina umflarea. Sindromul de tunel carpian este frecvent in timpul sarcinii. Se intampla atunci cand exista o acumulare de lichid (edem) in tesuturile din incheietura mainii. Aceasta umflare comprima nervul median, care coboara pana la mana si degete, provocand furnicaturi si amorteala. 

Afectiunile medicale – Anumite conditii cum ar fi o glanda pituitara hiperactiva, hipotiroidie, artrita reumatoida, diabet sau alte tulburari neurologice, cresc riscul de sindrom de tunel carpian.

Cum se poate preveni sindromul de tunel carpian

Nu exista strategii dovedite pentru a preveni sindromul de tunel carpian. Se pot ameliora simptomele uneori prin:

-pauze frecvente de la manevre repetitive

-reducerea intervalul in care se exercita efort 

-pastrati o pozitie relaxata la tastatura la inaltimea cotului sau putin mai jos. 

-schimbati mouse-ul computerului. Asigurati-va ca mouse-ul computerului este confortabil si nu va tensioneaza incheietura mainii. 

-Tineti mainile calde. Este mai probabil sa dezvoltati dureri de mana si rigiditate daca lucrati intr-un mediu rece. Daca nu puteti controla temperatura la locul de munca, puneti-va manusi cu degete care va mentin palmele si mainile calde.

Diagnosticul Sindromului de Tunel Carpian:

1. Diagnosticul sindromului de tunel carpian se afirma clinic, pe baza acuzelor de furnicaturi si amorteala in degete, asociind durere a mainii ce poate urca pana la cot sau umar. 

2. EMG (Electromiografie) – un simplu test non invaziv, numit studiu de conducere nervoasă, poate confirma suspiciunea clinica de sindromul tunelului carpian cu precizie. Acest test este efectuat de un neurolog și poate determina dacă simptomele sunt cauzate de compresia nervului median din tunelul carpului. Testul de conducere nervoasă poate determina, de asemenea, severitatea compresiei. Dacă compresia severă este lăsată netratată pentru o perioadă lungă de timp, nervul median poate fi deteriorat definitiv, ceea ce duce la simptome cronice.

Cum se trateaza sindromul de tunel carpian

Desi este un proces gradual, pentru cei mai multi oameni, sindromul de tunel carpian se va agrava in timp fara o forma de tratament. Din acest motiv, este important sa fiti evaluat si diagnosticat de medicul dumneavoastra de la inceputul simptomelor. In primele etape, este posibil sa incetineasca sau sa se opreasca progresia bolii. Pentru cazuri usoare de sindrom de tunel carpian, odihnirea mainii si purtarea unei atele pe timp de noapte ar putea fi tot ce este necesar pentru ameliorarea simptomelor. Simptomele sindromului de tunel carpian se produc adesea pe timp de noapte, determinand oamenii sa se trezeasca si sa se agite sau sa-si miste mana pana cand amorteala trece. Medicamentele, precum antiinflamatoarele, nu sunt un remediu, dar pot ajuta la ameliorarea durerii. Medicul dumneavoastra poate dori, de asemenea, sa incercati infiltratii sub ghidaj CT pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor. 

Daca aceste tratamente ale tunelului carpian nu sunt eficiente, cu toate acestea, poate fi timpul sa se ia in considerare interventia chirurgicala pentru eliberarea ligamentului care pune presiune asupra nervului median.

Tratament nonchirurgical pentru sindromul de tunel carpian

– infiltratii sub ghidaj CT (un tratament eficient pentru a trata sindromul de tunel carpian in mod nonchirurgical) este o modalitate pentru a injecta tratamentul cu maxima precizie in tunelul carpian fara a supune nervul la risc prin trauma acului. Desi aceste infiltratii usureaza adesea simptomele dureroase, efectul lor poate fi doar temporar in cazuri de o strangulare severa a nervului median. O infiltratie poate fi, de asemenea, utilizata de medicul dumneavoastra pentru a ajuta la diagnosticarea sindromului de tunel carpian. 

– tratament cu analgezice: Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul si naproxenul pot ajuta la ameliorarea durerii si a inflamatiei. 

– Fizioterpie. Fizioterapeutul se va concentra pem obilizarea osoasa carpala si intinderea retinaculului flexor pentru a deschide tunelul carpian sau alunecare a nervilor si a tendoanelor pentru a asigura miscarea completa a nervilor fara restrictii. Eficienta acestui tratament este in cele mai multe cazuri unul temporar si scade semnficativ in cazuri in care strangularea nervului median este de grad inalt.

– repaus de la activitate 

– orteza care se poarta noaptea 

– Evitarea comportamentelor care agravează simptomele.

 

Tratament chirurgical pentru sindromul carpian

Când simptomele sunt severe sau nu răspund la tratamentele nonchirurgicale, operația este o opțiune pentru tratarea sindromului tunelului carpian. Procedura chirurgicală efectuată pentru sindromul de tunel carpian se numeşte “decompresia tunelului carpian” 

Dr. Mindea Stefan, cu vastă experienta în efectuarea intervențiilor chirurgicale pe nervul median va pune la dispoziție metodele cele mai avansate endoscopice. 

Decompresia Tunelului Carpian este o interventie chirurgicală extrem de eficienta si minim invaziva folosită pentru a trata durerea și amorteala in mana. Interventia este efectuată în regim de ambulator, sub anestezie locală, anestezie generală sau prin intermediului unei linii intravenoase (IV), în funcție de sănătatea și preferinta pacientului. 

Există două tehnici chirurgicale diferite pentru a sindromul de tunel carpian: 

– Tehnica clasica sau deschisa 

– Tehnica endoscopica minim invaziva 

Tehnica clasica sau deschisa pentru liberarea tunelului carpian endoscopic. : În chirurgia deschisă sau clasica, medicul face o incizie 4-5 cm in palma manii. În timpul procedurii, medicul va diviza ligamentul transversal carpian (acoperişul tunelului carpian). Aceasta creşte mărimea tunelului şi scădea presiunea asupra nervului median. După intervenţia chirurgicală, ligamentul poate creşte treptat – dar va exista mai mult spaţiu în tunelul carpian şi presiunea asupra nervului median va fi uşurată. 

Tehnica Endoscopica Minim Invaziva pentru pentru liberarea tunelului carpian endoscopic. În chirurgia endoscopică, se face o singura incizie de 1 cm la incheietura si se evita orice incizie in palma mainii. Se utilizează o cameră miniaturală – un endoscop – pentru a vedea în interiorul mâinii şi încheieturii mâinii. Un bisturiu special este folosit pentru a diviza ligamentul transversal carpian. Suturile mici sunt efectuate pentru a închide incizia. Procedura durează în general 10-15 minute pentru a fi finalizată și este bine tolerată de majoritatea pacienților.

 

Avantajele : Tehnica Endoscopica Minim Invaziva

Tehnica Endoscopica Minim Invaziva ofera multe avantaje fata de metoda clasica precum: 

– o precizie superioara (endoscopul permite o vizualizare sub tesuturi si reduce incizia si sectionarea tesuturilor pentru a vizualiza nervul median. 

– o interventie atraumatica cu o recuperare incomparabila cu tehnica clasica. Procedura durează în general doar 10-15 datorita 

Fara incizie in palma. Inciziile in palma se vindeca mult mai greu si previne pacientul in a relua activitatile cotidiene cat si revenirea la serviciu. 

Riscul de infectie semnificativ redus 

Cicatrizarea si sansa de revenirea simptomelor preoperator mult redus

Riscurile Chirurgicale:

Tehnica folosită de Dr. Mindea ofera o maxima siguranța, va pune la dispoziție metodele cele mai avansate endoscopice cu o incizie de 1 cm, însă ca la orice intervenție impune mici riscuri: durere incizionala, sângerare, usoara senzație de greață și voma postoperator. 

Majoritatea pacientilor vor avea un rezultat excelent în urma decompresiei nervului median, însă exista și o mica categorie de pacienți care vor avea o îmbunătățire mai mica datorită: gradului mare de compresie preoperatorie (nervul a fost lezat la nivel de neuron), gradului mare de pieredere a forței musculare, vârsta inainata și coexistența neuropatiei dintro altă sursă.

Unul din neurochirurgii de top ai Universității Stanford, Prof. Dr Ştefan Mindea s-a întors în ţara să aducă experiența acumulată în SUA în calitate de director al secției de Neurochirurgie Minim Invazivă (cerebral şi coloana) şi subspecializare în chirurgie spinală minim invaziva al Centrului Medical Universitar Stanford. Dr Mindea a fost membru al Senatul Universității Stanford şi membru cu distinctie la Stanford Cancer Center. Dr. Mindea a înfiinţat prima secţie de Neurochirugie Minim Invazivă la Universitatea Stanford, fiind cel mai tânăr şef de secţie din istoria Universității Stanford. Citeste mai mult

Programari si orar

Pentru programari consultatii va rugam sa ne contactati la numerele de telefon: